Arta reflexiilor
Oglinda – un obiect atât de comun și totuși care adună în istorie un bagaj de semnificații atât de diverse și profunde. Considerate odată doar suprafețe mistice și o metafore religioase pentru interpretarea divină, oglinzile par a fi o poartă către o altă lume. Pentru noi, acestea continuă să poarte o senzație de mister și fascinație.
În arhitectură, oglinda adaugă o dimensiune unică, un joc vizual interesant atât în interior cât și în exterior. Ea poate spori senzația de spațiu și profunzimea într-o încăpere și poate crea iluzii și efecte vizuale impresionante.
Percepția spațiului: mai amplu, mai luminos, infinit
Utilizarea oglinzilor este o metodă destul de simplă de a crea iluzia de mărime și deschidere. Prin amplasarea unei oglinzi mari pe un perete sau într-un loc central se poate crea impresia unui spațiu mai larg și mai deschis.
În funcție de formă, dimensiune, amplasare și ornamentație, oglinzile pot îndeplini multiple scopuri estetice și funcționale. Ele pot ascunde sau dezvălui spațiul, pot adăuga adâncime creând o intrigă vizuală și atracție sau poate oferi senzația de descoperire și mișcare în interior.
Oglinzile posedă o caracteristică cameleonică și pot transforma în mod dramatic un spațiu construit. Indiferent dacă oglinzile sunt utilizate pentru a evidenția un interior existent, pentru a crea o legătură vizuală cu un alt spațiu, pentru a stârni curiozitatea și imaginația, sau doar pentru a caracteriza un spațiu nou creat, acestea reprezintă instrumente versatile în jocul luminii și reflexiilor. Iată câteva exemple de utilizare impresionantă a oglinzilor:
RUE CASSETTE APARTMENT – designer GAPANTE
Suprafața de oglindă amplifică senzația de luminozitate pe care o conferă albul pereților și al mobilierului, dar fără să ducă atmosfera într-o zonă rece. Relația cu lemnul pardoselii se continuă în suprafața oglindită aducând căldură și personalitate întregului spațiu.
Imagini: LORENZO ZANDRI
MOLI – BUREAU BRISSON ARCHITECTES
Oglinzile nu trebuie să reflecte doar zone luminoase, ele pot fi folosite și pentru a accentua unghiuri sau spații interesante. Cum este cazul acestei case, unde o fereastră atipică este scoasă în evidență și tratată ca un obiect în sine.
Imagini: ALAN HASOO
JOSEPH PSCHORR HOUSE – KUEHN MALVEZZI
În exemplul de mai jos, deja nu mai vorbim de crearea unui spațiu mai larg și deschis, ci de un efect wow – efectul clar de transformare a spațiului. Ce este cu adevărat captivant, este modul în care oglinzile pot captura și amplifica lumina naturală. Acesta este un exemplu minunat prin care se poate observa cum a fost pus în valoare peisajul.
Imagini: HIEPLER, BRUNIER
MARUHIRO OFFICE “OUCHI” – DDAA
Uneori oglinzile nu trebuie să fie mari pentru a fi spectaculoase. Forma rotundă a acestei oglinzi mobile ajută spațiul să mențină o relație constantă cu exteriorul păstrând echilibrul dintre funcțiunile construcției.
Imagini: KENTA HASEGAWA
CASA MORGANA – J. MAYER H. ARCHITECTS
Tendința contemporană de supradimensionare a oglinzilor în arhitectură aduce un dramatism al spațiilor. Când o suprafață reflectorizantă acoperă un perete întreg, aceasta extinde vizual dimensiunea întregii încăperi, dând impresia că este de două ori mai mare. Efectul este cu atât mai impresionant cu cât suprafața reflectorizantă este într-o tentă fumurie și păstrează o oarecare ierarhie a spațiului.
Imagini: DAVID FRANCK
Iluzia eului
Oglinzile într-un spațiu public oferă atât o perspectivă colectivă, cât și una privată. Suntem mereu curioși și anticipăm ce se întâmplă atunci când aceste viziuni paralele și percepții individuale ale realității se intersectează.
Noi, oamenii, suntem una dintre puținele specii care pot înțelege intelectual reflexia și ne putem recunoaște în oglindă. Este interesant să observăm că adesea descriem peisajul mental intern și stările noastre de spirit folosind percepții spațiale externe – pentru a reflecta asupra noastră și a obține o perspectivă.
Oglinda reprezintă o dimensiune unică a experienței în locurile în care trăim. Ne oferă un univers interior de meditație calmă asupra a ceea ce vedem. Uneori este plăcută, alteori surprinzătoare sau reconfortantă, dar adesea straniu de neliniștitoare. Actul de a ne vedea pe noi înșine într-o suprafață reflectorizantă este de o importanță fundamentală în evaluarea continuă a propriei ființe. Datorită calității ei reflexive atât fizică cât și mentală, oglinda este folosită în expozițiile de artă cu scopul de a transforma un spațiu într-un loc meditativ. Iată câteva exemple de expoziții.
ARIA – TOMAS SARACENO
În expoziția sa, “Aria” susținută în Palatul Strozzi din Florența, Tomas Saraceno, sugerează o nouă modalitate de a trăi prin stabilirea unor conexiuni cu fenomenele non-umane precum particulele de praf, sau pânzele de păianjen, elemente cheie în lucrările sale. Traseul interactiv propus de artist traversează palatul renascentist și propune o trecere metaforică de la ideea de “omul în centrul lumii” la cea de “om ca parte a unui univers”.
Imagini: OKNOSTUDIO
HOW DO WE LIVE TOGETHER – OLAFUR ELIASSON
Olafur Eliasson este un renumit artist contemporan cunoscut pentru lucrările sale în care explorează impactul uman asupra naturii. Acesta explorează în operele sale fenomenele naturale și creează instalații care implică iluzii optice, reflexii și jocuri de lumină. În cadrul expoziției “How do we live together”, artistul invită publicul să exploreze propria percepție despre sine într-o camera în care nimic nu e ceea ce pare. Un moment de alienare și dezorientare este declanșat atunci când vizitatorii își recunosc propria reflecție plutind cu capul în jos în oglinda de deasupra, împărțind spațiul cu inelul care pare să facă legătura între cele două lumi.
Imagini: ANDERS SUNE BERG
THE INFINITE CRYSTAL UNIVERSE
Lansat în 2018, teamLab Planets și-a propus să schimbe percepția noastră asupra granițelor dintre om și lume prin arta imersivă. Vizitatorii sunt invitați să experimenteze spațiul cu toate simțurile. În cazul acestei expoziții, este vorba de explorarea universului prin puncte luminoase care se extind infinit în toate direcțiile datorită suprafețelor de oglindă ce împrejmuiesc întreaga instalație. Lucrarea de artă este într-o continuă evoluție, schimbându-se în fiecare moment datorită oamenilor din spațiu.
Imagini: teamLab Planets Tokyo
FLOATING FLOWER GARDEN
În cadrul acestei expoziții, oglinzile sunt folosite pentru a maximiza o grădină verticală. Publicul este invitat să pătrundă în lumea florilor. Aflate la o înălțime redusă, oamenii pot privi cu atenție o floare, cum își doresc creatorii acestei expoziții, “să devină una cu floarea”.
Imagini: teamLab Planets Tokyo
Jocul reflexiilor
Integrarea obiectelor în designul interior poate aduce o transformare profundă și o experiență vizuală inedită. Artiști, designeri și arhitecți au încercat de-a lungul timpului prin lucrările lor să transforme obiectele de uz casnic, prezente în viața fiecărui individ pentru funcționalitate, în adevărate opere de artă.
Tafla O Mirror – Oskar Zięta
Pasionați de design, funcționalitate și inovație, Zieta Studio schimbă percepția asupra unui material greu, rigid cum este oțelul. Folosind o tehnologie de prelucrare a metalului numită FiDU, aceasta permite crearea unor forme din foi de metal foarte subțiri în care ulterior se introduce aer. Acest proces asigură câteva caracteristici ale obiectului final cum ar fi greutatea redusă, unicitatea formei dar și durabilitatea.
Imagini: Zieta Studio
Glass 1447 – Daniele Lago
Această oglindă propusă de Daniele Lago este o adevărată operă de artă care folosește fenomenul de reflexie într-un mod deosebit și funcțional în același timp. Cutia de sticlă îmbinată la 45 grade, împreună cu sistemul de iluminat integrat produce un efect armonios de lumină difuză. Transparența obiectului și calitățile lui reflexive ajută la integrarea acestuia în orice spațiu.
Imagini: Lago
Atman – Enzo Catellani
Fenomenele naturale sunt mereu spectaculoase și cu cât tehnologia evoluează, cu atât începem să înțelegem și să replicăm ca să aducem natura mai aproape de noi. Acest corp de iluminat propus de Enzo Catellani impresionează prin sensibilitate și fragilitatea cu care luminează spațiul.
Imagini: Catellani Smith
Atunci când suprafețe mari de oglindă nu sunt posibile sau când pur și simplu o piesă de artă se potrivește ambientului mai bine, opțiunile independente sunt soluția ideală. Tehnologiile existente evoluează constant și acest lucru se poate observa în inovațiile designului din ultimii ani, unde cele mai excentrice schițe ale designerilor prind viață.
Glas Italia experimentează cu sticla în diverse forme și moduri noi de integrare, iar rezultatele lor sunt absolut spectaculoase. Fie că vorbim de oglinda “Sturm und Drang” a lui Piero Lissoni, unde cristalul de Murano în forme florale aduce aminte de sculpturile renascentiste, sau oglinda modernă “Marlene” a lui Philippe Starck, piesele lor surprind prin forme, tehnici de realizare și efectele pe care le creează.
Imagini: Glas Italia
Colecția “Shimmer” propusă de Patricia Urquiola pentru Glas Italia oferă o nouă perspectivă asupra sticlei, explorând infinitatea de nuanțe rezultate atunci când lumina atinge suprafața vitrată. În funcție de unghiul de incidență al luminii, aceasta prezintă o varietate de nuanțe multicolore.
Imagini: Glas Italia
Corpul de iluminat propus de Ross Lovegrove se folosește de materialul puternic reflectant pentru a amplifica lumina provenită dintr-o sursa mică. Acesta creează un obiect de artă care însă trece granițele artei și devine în sine un obiect funcțional, un corp de iluminat care mărește spațiul în care este integrat și în același timp îi oferă suficient de multă lumină.
Imagini: Skydro – Ross Lovegrove – Artemide
Indiferent cum privim lucrurile, noi, arhitecții, artiștii și designerii, avem oportunitatea de a experimenta cu oglinzile în diferite forme și de a aduce dimensiuni noi conceptelor pe care le punem în operă. Ca elemente versatile, oglinzile își păstrează aura mistică dobândită de-a lungul istoriei și continuă să ne fascineze în ceea ce privește esența misterioasă a existenței umane.
Articol scris de Ruxandra Caraenache.
Citește ultimul articol: Pereți de accent
