Un pas către “slow living”… sau mai degrabă un pas înapoi?

Viteza cu care informația circulă este uimitoare și a devenit un atribut al tuturor celorlalte aspecte ale vieții – de la timpul pe care îl petrecem să mergem dintr-un loc în altul, până la conversațiile și relațiile pe care le avem cu cei din jur, nenumărate oportunități de a intra în contact cu alte persoane din întreaga lume prin intermediul diferitelor formate media. Pe cât de multe lucruri ne aduce această viteză caracteristică generației și secolului în care trăim, pe atât de mult ne alterează mintea, corpul și spiritul. Ne afectează capacitatea de a gândi, de a inova, de a fi productivi și creativi. 

Mișcarea “slow living” promovează un stil de viață mai profund și aliniat cu valorile tale și se bazează pe “calitate și nu cantitate”.

 

 

Prima formă a acestei mișcări a luat naștere în Italia, în 1986, când Carlo Petrini împreună cu un grup de activiști au fondat mișcarea “Slow food” care avea ca scop prezervarea culturii gastronomice italiene. Mișcarea s-a dezvoltat și chiar a transformat cuvântul SLOW într-un acronim: Sustainable, Local, Organic and Whole pentru a defini principiile gastronomice promovate.

În 1999, Geir Berthelsen creează un “think tank” numit “The World Institute of Slowness”. El susține că “slowness is also about balance, so if you must hurry, then hurry slowly[…]the best thinking often comes from a walk in the slow lane”. 

Odată cu apariția cărții “In Praise of Slowness: Challenging the Cult of Speed” a lui Carl Honore în anul 2004, a crescut conștientizarea și popularitatea mișcării de “slow living” a căror principii încep a fi puse în practică în toate ariile vieții, de la modul în care lucrezi, gândești, mănânci, până la modul în care se creează lucrurile pe care le folosim: haine, mobilier, bijuterii. Din ce în ce mai multă lume conștientizează faptul că încetinirea vitezei cu care facem lucrurile ne aduce fericire și oportunitatea să ne bucurăm de ceea ce facem și…le facem chiar mai bine. 

Există acum o versiune de “slow” pentru aproape orice te poți gândi: slow money, slow parenting, slow education, slow reading, slow design, slow architecture, slow medicine, slow science, slow gardening și chiar slow religion.

Prin această încetinire și plasarea intenționată a adevăratelor valori în centrul stilului tău de viață oprești pilotul automat și faci spațiu pentru tine și conștientizarea de sine. Slow living neagă faptul că a fi ocupat echivalează cu succesul și încurajează să iei decizii conștiente, benefice bunăstării tale spirituale. 

 

 

Acest lucru poate însemna orice, iar pentru fiecare dintre noi, slow living poate avea o definiție diferită și asta pentru că fiecare dintre noi este diferit. Nu există o metodă sigură și singură care să ducă la o viață mai liniștită și mai simplă. Așa cum o definește și Brooke McAlary, creatoarea podcast-ului “Slow Home podcast”:

“În esență, slow living este un amestec între a fi pregătit și a fi pregătit să renunți. A-ți păsa mai mult sau mai puțin. Spunând da și spunând nu. Fiind prezent și a alege să pleci. Făcând lucrurile importante și uitându-le pe cele care nu sunt. Cu picioarele pe pământ și liber. Organizat și flexibil. Complex și simplu. Este vorba de a renunța la excesul de lucruri din casele noastre, de a învăța cum să trăim cu atenție, de a intra în contact cu valorile noastre personale și de a alege să le punem în centrul a tot ceea ce facem.”

 

„Slow living nu înseamnă a determina cu cât de puțin putem trăi, ci este să descoperim cu ceea ce pur și simplu nu putem trăi.” – Nathan Williams, The Kinfolk Home

 

Slow interiors

 

Când vine vorba de designul de interior, conceptul de “slow living” aduce în prim-plan definiția lui “acasă”, un spațiu care este aliniat cu valorile și principiile tale, un spațiu care să-ți încarce bateriile, unde să te simți în siguranță și, mai presus de toate, un spațiu în care să te simți liber să fii tu. Principiile pe care trebuie să le ai în vedere atunci când te gândești la definirea lui “acasă” sunt:

 

1. Simplificarea spațiului și organizarea funcțiunilor 

Încearcă să te gândești la programul pe care-l ai în fiecare zi, ce faci când te trezești, când vii de la job sau în timpul liber și organizează spațiul de care ai nevoie pentru aceste activități. Oferă-ți spațiu pentru momente de relaxare, hobby-uri și orice îți aduce plăcere. În felul acesta, rezultatul o să fie o reflexie a ta și va răspunde nevoilor tale. 

  

 

2. Fă alegeri conștiente

Atunci când vine vorba de investițiile pe care le faci în crearea spațiului, gândește-te la proveniența lucrurilor pe care le achizitionezi și dacă acestea se aliniază cu valorile tale. Ia în considerare durata lor de viață atât materială cât și din punct de vedere personal. Alege piese timeless, care depășesc granițele trendurilor, piese statement care te reprezintă și care să-ți creeze o emoție.

 

 

3. Optează pentru piese artizanale

Căldura pieselor realizate manual oferă emoție, autenticitate și au o durată de viață mare, ceea ce nu te va lăsa să renunți la ele prea ușor. Când alegi să investești în astfel de piese, ajungi să investești mai mult decât într-un simplu obiect, ci și în conservarea meșteșugului prin care acesta e realizat.

 

Image by Alex Gruber & Motoki Tonn

“Fii curatorul vieții tale. Renunță încet la lucruri până când rămâi cu cele pe care le iubești, care îți sunt necesare, care te fac fericit.” – Leo Babauta

De cele mai multe ori, nu știm ceea ce vrem până nu vedem exact ceea ce nu vrem. Din acest motiv, dacă ești în căutarea definiției casei tale, nu este mereu suficientă o introspecție, ci și un ajutor de la un specialist. Natura meseriei noastre ne determină să încurajăm colaborările cu specialiști în design interior, mai ales atunci când miza este atât de mare – identificarea acelui “acasă”. Credem în a face ca fiecare casă să se simtă unică și personală, folosind materiale, culori și forme care vorbesc sufletului.

Articol scris de Ruxandra Caraenache.

Citește ultimul articol: Archiproducts Design Awards 2022